Nu am stiut niciodata sa ma port ca si cum ceva mi s-ar cuveni. Nu stiu sa cer, dar stiu sa primesc si sa ofer fara
sa mi se ceara. Sunt lucruri pe care, daca nu le-ai facut si nu le-ai invatat la timp, s-ar putea sa nu le mai poti invata niciodata. Nu e tarziu, insa, atata vreme cat inima bate. Adevarata proba este sa sti sa nu renunti niciodata la lucrurile, la oamenii, la trairile, care te fac intreg. Sunt oameni care "te aud” si cand taci, asa cum sunt o gramada de persoane care nu te aud nici cand vorbesti. Am sa "tac", mai departe, despre toate cate nu le-am invatat la timp si, mai ales, despre toate cate nu le-am primit la vremea lor, pastrand in suflet speranta...ea moare o data cu noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu